Grinch returns!

Urăsc sărbătorile. Scrooge, Grinch, personaj din ăsta rău, dar nu prin acțiune, ci prin atitudine. Și spre deosebire de respectivii, mie nu mi se modifică atitudinea, pentru că nu mă pocnește feelingul de sărbătoare. Detest așa-zișii folkiști, folcloriști și emigranți care, vrând să mai facă un ban, îi dau cu lerul. Ce naiba e ăla ler, până la urmă?! De fapt nu-mi pasă, așa că nu mă complic... Forfota aia dementă de dinainte de crăciun mă scoate din minți. Toți aleargă ca bezmeticii pe la supermarketul nou deschis, se calcă în picioare pentru un litru de ulei cu un leu mai ieftin ca dincolo și un cozonac... Penibil. A, și să nu mai vorbesc de balamucul de pe stradă, claxoane, dilii care au impresia că dacă îi enervează pe restul, ajung mai devreme să cumpere, să CUMPEREEEEEEEE, să nu le ia altcineva panetonele de pe raft, etc, etc, etc. Și pentru ce?! Să te îndopi timp de două zile, să te faci mangă, și în a treia zi să te duci la servici mahmur și cu triferment în buzunar. Asta dacă nu ajungi la spital înainte. Și poate mai trist ca înainte de crăciun, sau mai depresiv! No christmas feeling for me, thanks!